In interactiunea parinte -copil se stabileste perceptia copilului fata de lume, fie ca este o lume a dragostei si acceptarii, o lume a indiferentei, in care trebuie sa sev inradacineze si sa insiste pentru a avea nevoile satisfacute sau, mai rau, o lume a ostilittii, in care trebuie sa se mentina permanent o hiper-vigilenta apasatoare. Relatiile viitoare vor avea ca sabloane circuitele nervoase stabilite in relatiile noastre cu primii ingrijitori. Ne vom intelege pe noi insine dupa cum ne-am simtit intelesi, ne vom iubi asa cum am perceput ca suntem iubiti la cele mai profunde niveluri inconstiente, vom avea grija de noi cu toata compasiunea pe care am perceput-o in adancul nostru in copilarie
Gabor Mate
In interactiunea parinte-copil se stabileste perceptia copilului fata de lume
